miercuri, 3 martie 2010
Despre vise
Ma asez confortabil pe canapea inchid ochii...e albastru,apoi verde;ceva fosneste in iarba...se apropie...un sarpe...rasuflu usurata...e de bine!O casa fara pereti imi intemniteaza sufletul;apoi o vale intinsa imi iese in cale.Sar din varful muntelui si ...el,acela pe care-l astept sau e deja aici,...ma prinde in brate si-mi daruieste cercei de stele.Ma intorc sau merg inainte...o apa mare involburata;piciorul imi aluneca de pe digul malos,arunc in urma toiagul si ma inalt pe un pod luminat.Orasul e aproape...masinile trec in viteza prin fata mea,oamenii ma privesc uluiti...fug de mine in mine...DE cele mai multe ori insa fluturi mari,aurii,argintii,imi aduc cerul mai aproape atunci cand visez cu ochii...deschisi.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Ma uluiesti...si am avut senzatia ca te stiu destul de bine . Sensibilitatea ta transpusa in cuvinte este de fapt piesa din puzzle-ul care te completeaza. Foarte frumos, foarte diferit de OANA pe care-o cunosc eu. Talentul ascuns iasa la iveala si cred ca nu e de irosit. Te sfatui sa continui..... fiindca surprinzi placut . Da drumul creatiei din tine .....esti fenomenala. O zi frumoasa....astept urmatoarele..... scriituri !!!
RăspundețiȘtergere